Lucruri mai puțin știute de Mihai Eminescu(1850-1889) Luceafărul poeziei românești

L ucruri mai pu ț in ș tiute de M ihai E minescu (1850-1889) Luceaf ă rul poeziei rom â ne ș ti.

Tr ăiască nația!. Printre lucrurile mai puțin cunoscute despre Eminescu se numără și formula sa originală de salut,dar și modul cum știa să le răspundă prietenilor.Cu oricine se întâlnea,Eminescu îl saluta cu replica ” Trăiască nația! ” .Poetul era cunoscut ca fiind un poet adevărat.Acest salut stârnea,de obicei simpatia.Prietenii,când îl zăreau,obișnuiau să o ia înainte si îi spuneau ei “ Trăiască nația! ” , iar el răspundea înapoi cu “ Sus cu dânsa! ” ..

Relația matematicii cu al nostru poet. Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc. „N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreic ă , tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului…” scrie în „Viața lui Mihai Eminescu”, de George Călinescu..

Distracția lui Eminovici. Joaca micului Mihai era să prindă din pădure 2-3 şerpi pe care-i punea de vii într-un nuc borţos şi deasupra o cărămidă. Când venea tatăl său, îi spunea „Hai, tată, să-ţi arăt o pasăre”. Îl ducea la nuc, de unde scotea şarpele, păcălind astfel pe tatăl său..

Muza din spatele poeziei “ Pe lângă plopii fără soț ”.

i dac Mihai Eminescu 1883 i dac un dor Veronica Micle 1887 Tudor Curtifan.

Înotător si fotbalist. Mihai Eminescu a fost pasionat de sport în tinerețe. Iubea să joace fotbal și era un înotător de excepție. Profesorul său de la Cernăuți, Aron Pumnul (cel în memoria căruia a scris poezia „La Mormântul lui Aron Pumnul”) i-ar fi insuflat pasiunea pentru fotbal. În ceea ce privește înotul, Mihai Eminescu se pricepea să facă tot felul de acrobații în apă, acest sport ajutându-l să aibă un fizic armonios. „Balta mare din pădurea de la Ipoteşti şi Prutul de la Cernăuţi făcuseră din Mihai un bun înotător, cu voluptăţi tritonice”, spunea George Călinescu.

Poeziile până la moarte. Înainte de moartea lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat își amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital și aruncate la coș, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte și lucra, două poezii – „Viața” și „Stele la cer”..

Moarta poetului. In data de 13 iunie 1889,în jurul orei 3 dimineața,a murit în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor,București.Ziarul Românul anunță ziua următoare la știri.Eminescu nu mai este.În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din Cimitirul Belu.Sicriul a fost dus pe umeri de elevii de la Școala Normală de Institutori din București..

Mulțumesc pentru vizionare! Bibliografie : https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/cum-era-cu-adevarat-mihai-eminescu-secretele-geniului-sindromul-bipolar-mania-depresia-si-vocea-care-cucerea\ https://www.gazetademaramures.ro/lucruri-mai-putin-stiute-despre-mihai-eminescu-23781\ https://atlas-geografic.net/20-de-curiozitati-despre-viata-lui-mihai-eminescu/.