103 ani de la Unirea Basarabiei

Published on
Scene 1 (0s)

103 ani de la Unirea Basarabiei

Bostan Daria clasa a 8-a A

Scene 2 (8s)

Actul Unirii ș i sfatul Țării

Scene 3 (23s)

După o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918), venea în sfârșit și rândul Basarabiei de a se un i i cu România. Această unire va căpăta un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (fosta Basarabie ţaristă) cu România . Unirea a fost posibilă, inclusiv în urma susţinerii Armatei Române care pus capăt atacurilor banditeşti ale bandelor bolşevice din Basarabia în cadrul Revoluţiei din 1917.

Scene 4 (48s)

abstract

abstract

Scene 5 (1m 0s)

Condițiile ca această unire să fie posibilă erau :

Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român; Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic; Recrutările aveau să fie făcute pe baze Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali; Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul rom an. Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii; Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei; Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.

Scene 6 (1m 36s)

Basarabia si Rom â nia unite

Scene 7 (1m 43s)

27 martie:„Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna!” În Basarabia dorinţa de Unire se dovedea una generală , cerută de numeroase cercuri politice, comitete şi adunări diverse. În acelaşi timp, contactele cu presa şi activiştii din România, în special de la Iaşi, deveneau tot mai intense. Partidul Naţional Moldovenesc a dus în această perioadă o activitate susţinută pentru extinderea influenţei în rândul opiniei publice. Tot la Iaşi, într-o şedinţă de guvern, la care au participat Ion Inculeţ, David Ciugureanu şi Constantin Stere, s-a decis forma prin care urma să fie proclamată Unirea:guvernul român accepta solicitările de Unire venite din Basarabia şi urma să-şi exprime poziţia oficială după votul din Sfatul Ţării.

Scene 9 (2m 34s)

Prima bucurie după ani grei de război Declaraţia de Unire stabilea că Basarabia îşi păstra autonomia, cu un sfat ales pe baza votului universal. Se precizau drepturile democratice – drepturile minorităţilor, libertatea personală şi multe altele – şi se stabilea ca provincia să fie reprezentată în forul legislativ al ţării de un număr de parlamentari raportat la numărul de locuitori, doi reprezentanţi ai Basarabiei urmând să facă parte din Consiliul de miniştri al României. Declaraţia de unire a fost primită cu mult entuziasm de români, prima bucurie după ani grei de război, iar la sfârşitul lui martie şi la început de aprilie au avut loc manifestaţii la Iaşi . În cadrul dejunului oficial de la Palat,Regele a luat cuvântul, declarând, printre altele:„Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va şterge... Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al României Mame!”

Scene 10 (3m 18s)

Membrii Sfatului Țării

Scene 11 (3m 32s)

În legătură cu rolul armatei române în actul unirii Basarabiei cu Ţara, Ion Inculeţ arăta mai târziu că „pentru noi moldovenii, pentru mişcarea noastră naţională, intrarea armatei române în Chişinău a fost un element de primă importanţă, decisiv. Elementele româneşti au câştigat mai mult curaj şi mai multe speranţe pentru viitor”. Din păcate, unirea Basarabiei cu România a fost departe de a fi „pururea şi totdeauna”. Rupt prin ultimatumul din iunie 194

103 ani de la Unirea Basarabiei

Scene 12 (3m 58s)

Mulțumesc pentru vizionare!